E naspa cand te gandesti la tot ce-ai facut, prin ce-ai trecut si etc etc. Am observat ca atunci cand te gandesti la trecut te face sa fii trist iar cand te gandesti la viitor te face sa fii parca optimist. Mi se pare aiurea, pentru ca si amintirile frumoase se fac triste, de parca atunci era mai frumos ca acum si n-o sa mai poata sa fie vreodata asa frumos. Asta la absolut orice, de exemplu de la caterinca din spatele blocului arsa noaptea cand ies babele la geam sa faca gura, sau cum ai fost prima data undeva cu gasca, ori de prima prietena.
Nu stiu de ce trebuie sa gandim mereu asa, dar cu siguranta o facem. Odata cu timpul pretentiile cresc si scad, lume vine si pleaca, obiceiuri noi apar mereu, ocupatii noi apar mereu. Nu e nimic rau in asta, dar la un moment dat cand iti place caracterul un om si el il modifica in asa hal incat nu-l mai recunosti, cred ca e destul de naspa. Cel mai mare soc deobicei il ai cu prietenii din copilarie. Cu ei ai crescut, cu ei te jucai fotbal si trageai cu cornete si acum unii ori sunt sclaviti de cate un serviciu nenorocit sau de cate-o fufa de care prinde. Incepe sa nu mai existe nici sentimentu ala de: "Ba as bea o bere in spate, hai sa dau un telefon la astia" pentru ca stii ca ei sunt la serviciu, ocupati sau cu prietena in oras. Si probabil aceleasi motive le prezinti si tu la randu tau cand esti chmat la o bere de unul dintre ei. Ma rog... exemplu cu berea era primu' care mi-a venit in cap dar daca stau sa ma gandesc ar fi altele care ar fi mai reprezentative.
Textu o sa se termine aici. Defapt incercand sa-mi raspund la niste intrebari am scris ce-am scris.
r.i.p.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu